Blog

Un container Docker este un format standard în care sunt împachetate toate codurile și dependențele unei aplicații, pentru rularea rapidă și fiabilă a acesteia în mai multe medii de calcul. Un container Docker este un container popular cu dimensiuni mici, de sine stătător, executabil, care include tot ce este necesar pentru a rula o aplicație, inclusiv biblioteci, instrumente de sistem, coduri și timp de rulare. Docker este, de asemenea, o platformă software care le permite dezvoltatorilor să construiască, să testeze și să implementeze rapid aplicații containerizate.

Containers as a Service (CaaS) sau Container Services sunt servicii gestionate în cloud care controlează ciclul de viață al containerelor. Serviciile de containere ajută la orchestrarea (pornirea, oprirea, scalarea) duratei de rulare a containerelor. Folosind serviciile de containere, puteți simplifica, automatiza și accelera ciclul de viață al dezvoltării și implementării aplicațiilor.

Serviciile Docker și Container au fost adoptate rapid și au avut un succes extraordinar în ultimii ani. Dintr-o tehnologie open source aproape necunoscută și destul de tehnică în 2013, Docker a evoluat într-un mediu de rulare standardizat, acceptat acum oficial pentru multe produse Oracle de tip enterprise.

Terminologia Docker

Docker:

O platformă de containere software destinată dezvoltării, expedierii și rulării aplicațiilor care utilizează tehnologia containerelor. Docker are două versiuni: ediția Enterprise și ediția Community

Container:

Spre deosebire de VM, care oferă virtualizarea hardware-ului, un container oferă o virtualizare simplă, la nivel de sistem de operare, sintetizând „spațiul utilizatorului”. Containerele partajează kernelul sistemului gazdă cu alte containere. Un container, care rulează pe sistemul de operare gazdă, este un software standard care împachetează codul și toate dependențele sale astfel încât aplicațiile să poată rula rapid și fiabil dintr-un mediu în altul. Containerele sunt non-persistente și sunt încărcate din imagini.

Docker Engine:

software-ul open source gazdă care creează și rulează containerele. Docker Engine acționează ca aplicație client-server care acceptă containere pe diferite servere Windows și sisteme de operare Linux, inclusiv Oracle Linux, CentOS, Debian, Fedora, RHEL, SUSE și Ubuntu.

Imagini Docker:

o colecție de software pentru rulare sub formă de container, care conține un set de instrucțiuni pentru crearea unui container ce poate rula pe platforma Docker. Imaginile nu pot fi modificate, iar modificările unei imagini necesită crearea unei imagini noi.

Docker Registry:

locul de stocare și descărcare a imaginilor. Registry este o aplicație pe server fără stare și scalabilă, care stochează și distribuie imaginile Docker.

Cloud Container Registry

O amenințare de securitate cibernetică este o încercare intenționată de a obține acces la sistemul unei persoane sau al unei organizații. Utilizatorii rău intenționați își dezvoltă continuu metodele de atac pentru a evita detectarea și a exploata vulnerabilitățile noi, dar se bazează pe câteva metode comune pentru care vă puteți pregăti.

Malware
Malware-ul este un termen generic pentru orice software rău intenționat, inclusiv viermi, ransomware, spyware și viruși. Este proiectat să dăuneze computerelor sau rețelelor prin modificarea sau ștergerea fișierelor, extragerea datelor confidențiale, cum ar fi parolele și numerele de cont, sau trimiterea de e-mailuri sau trafic rău intenționat. Malware-ul poate fi instalat de un atacator care obține acces la rețea, dar, de multe ori, utilizatorii implementează involuntar malware pe dispozitive sau în rețeaua firmei după ce fac clic pe un link greșit sau descarcă o atașare infectată.

Ransomware
Ransomware-ul este o formă de extorcare care utilizează malware pentru a cripta fișiere, făcându-le inaccesibile. Atacatorii extrag adesea date în timpul unui atac cu ransomware și pot amenința să le publice dacă nu primesc plăți. În schimbul unei chei de decriptare, victima trebuie să plătească o răscumpărare, de obicei în criptomonedă. Nu toate cheile de decriptare funcționează, așadar, plata nu garantează că fișierele vor fi recuperate.

Inginerie socială
În domeniul ingineriei sociale, atacatorii profită de încrederea utilizatorilor pentru a-i păcăli să le ofere informații despre cont sau să descarce malware. În aceste atacuri, utilizatorii rău intenționați își asumă identitatea unui brand cunoscut, unui coleg sau prieten și utilizează tehnici psihologice precum crearea unui sentiment de urgență pentru a-i convinge pe oameni să facă ceea ce ei doresc.

Phishing
Phishingul este un tip de inginerie socială care utilizează e-mailuri, mesaje text sau mesaje de poștă vocală care par să provină de la o sursă de încredere, pentru a convinge alte persoane să divulge informații confidențiale sau să facă clic pe un link necunoscut. Unele campanii de phishing sunt trimise unui număr foarte mare de persoane, în speranța că măcar o singură persoană va face clic. Alte campanii, numite phishing țintit, sunt mai direcționate și se concentrează pe o singură persoană. De exemplu, un adversar poate pretinde că este un căutător de locuri de muncă pentru a păcăli un recrutor să descarce un CV infectat.

Amenințări din interior
Într-o amenințare din interior, persoane care au deja acces la unele sisteme, cum ar fi angajații, furnizorii sau clienții, provoacă o breșă în securitate sau o pierdere financiară. În unele cazuri, acest rău este neintenționat, de exemplu, atunci când un angajat postează accidental informații confidențiale într-un cont personal din cloud. Dar unii utilizatori acționează cu rele intenții.

Amenințare persistentă avansată
Într-o amenințare persistentă avansată, atacatorii obțin acces la sisteme, dar rămân nedetectați pe o perioadă lungă de timp. Adversarii cercetează sistemele firmei țintă și fură date fără a declanșa contramăsuri de apărare.

De ce este importantă securitatea cibernetică?

Lumea de astăzi este mai conectată ca oricând. Economia globală depinde de persoanele care comunică pe toate fusurile orare și accesează informațiile importante de oriunde. Securitatea cibernetică permite productivitatea și inovarea, oferindu-le oamenilor încrederea de a lucra și a socializa online. Soluțiile și procesele potrivite le permit firmelor și guvernelor să profite de tehnologie pentru a îmbunătăți modul în care comunică și livrează servicii, fără a crește riscul de atac.

Patru din cele mai bune practici privind securitatea cibernetică

Activați o strategie de securitate Zero Trust
Deoarece tot mai multe organizații adoptă modele de muncă hibridă care le oferă angajaților flexibilitatea de a lucra la birou și de la distanță, este necesar un nou model de securitate care protejează persoanele, dispozitivele, aplicațiile și datele, indiferent unde se află. Un cadru Zero Trust începe cu principiul că nu mai puteți avea încredere într-o solicitare de acces, chiar dacă provine din interiorul rețelei. Pentru a reduce riscul, presupuneți că a avut loc o breșă și verificați în mod explicit toate solicitările de acces. Utilizați accesul cu minim de privilegii pentru a le oferi persoanelor acces doar la resursele de care au nevoie și nimic mai mult.

Derulați cursuri de instruire regulată privind securitatea cibernetică
Securitatea cibernetică nu este doar responsabilitatea profesioniștilor din domeniul securității. Astăzi, oamenii utilizează dispozitivele personale și de la locul de muncă în mod interschimbabil și multe atacuri cibernetice încep cu un e-mail de phishing adresat unui angajat. Chiar și firmele mari, cu multe resurse, cad pradă campaniilor de inginerie socială. Confruntarea cu infractorii cibernetici impune ca toată lumea să colaboreze pentru a face lumea online mai sigură. Învățați-vă membrii echipei cum să-și protejeze dispozitivele personale și ajutați-i să recunoască și să oprească atacurile prin intermediul instruirii regulate. Monitorizați eficiența programului cu simulări de phishing.

Instituiți procese de securitate cibernetică
Pentru a reduce riscul atacurilor cibernetice, dezvoltați procese care vă ajută să preveniți, să detectați și să răspundeți la un atac. Corectați în mod regulat software-ul și hardware-ul pentru a reduce vulnerabilitățile și a oferi instrucțiuni clare echipei dvs., astfel încât să știe ce pași să efectueze dacă are loc un atac.

Nu trebuie să creați procesul de la zero. Obțineți îndrumări de la cadre de securitate cibernetică, cum ar fi Organizația Internațională pentru Standardizare (SOC) 2700 sau National Institute of Standards and Technology (NIST).

Investiți în soluții cuprinzătoare
Soluțiile tehnologice care ajută la rezolvarea problemelor de securitate se îmbunătățesc în fiecare an. Multe soluții de securitate cibernetică utilizează inteligența artificială și automatizarea pentru a detecta și a opri automat atacurile fără intervenție umană. Alte tehnologii vă ajută să înțelegeți ce se întâmplă în mediul dvs. cu ajutorul analizelor și al detaliilor. Obțineți o imagine holistică asupra mediului dvs. și eliminați golurile de acoperire cu soluții complete de securitate cibernetică, ce funcționează împreună cu ecosistemul dvs. pentru a vă proteja identitățile, punctele finale, aplicațiile și mediile cloud.